Note şi observaţii – partea I
Citind jurnalul ziaristului american H. L. Mencken:
"11 mai, 1940
Înmulţirea peste măsură a agenţiilor guvernamentale a pus o povară atât grea pe umerii jurnalismului încât acesta a cedat pur şi simplu. Este imposibil pentru un ziar, oricât de mare, să prezinte dezbaterile care au loc în fiecare zi. Numai National Labor Relations Board (Comitetul Naţional pentru Relaţii de Muncă) are, uneori, cincizeci sau şaizeci într-o singură zi - nu toate în Washington, desigur, ci împrăştiate prin toată ţara. La începutul acestei nebunii, ziarele au încercat să trateze cazurile principale, dar au descoperit, în scurt timp, că este imposibil şi, în ziua de azi, se ocupă doar de câteva mai importante. Acelaşi lucru se întâmplă şi în multe alte direcţii. Pentru corespondenţii din Washington a devenit imposibil să mai acopere departamentele - a devenit chiar imposibil să se mai ocupe dezbaterile Congresului, cu nenumăratele sale comisii de investigare. Atunci când un comitet este pe prima pagină a ziarelor, celelalte sunt date uitării, deşi este posibil să dezbată lucruri importante între timp. Pe scurt, publicul nu mai poate să îşi dea seama ce se întâmplă. Măsuri extrem de importante sunt adoptate fără nici un fel de dezbateri prealabile şi aplicate fără o critică raţională. Astfel, puterea birocraţiei creşte continuu şi nu există nici un plan bun de a o reduce. Ce va fi, numai Dumnezeu ştie. În momentul de faţă este clar că guvernul a fost scăpat de sub control şi că nu mai putem pune speranţă în vechile măsuri de a-l ţine în frâu."
Vă sună cunoscut?