If you see this sign, run!
Primul Ministru al Regatului Unit, Gordon Brown, a anunţat soluţia sa pentru rezolvarea problemelor cauzate de încălzirea globală şi, eventual, a încălzirii globale însăşi: înfiinţarea unei organizaţii internaţionale al cărei scop să fie administrarea resurselor planete în vederea protejării mediului sau, cel puţin, asta înţeleg eu din expresia „environmental stewardship” (o nouă expresie al cărei scop este mai curând să ascundă decât să explice). De asemenea, Brown consideră că sistemul O.N.U. de luare a deciziilor pe baza consensului unanim este depăşit şi trebuie să dispară.
Brown s-a declarat frustrat de lipsa unei organizaţii care să se ocupe exclusiv de … environmental stewardship şi de faptul că întâlnirea de la Copenhaga s-a poticnit în disensiuni ireconciliabile între poziţiile participanţilor deoarece nu există un mecanism de rezolvare a acestor situaţii. De fapt, ceea ce l-a iritat cel mai tare pe Brown a fost faptul că întâlnirea de la Copenhaga a degenerat într-un haos general şi într-o serie de certuri între ţările sărace şi cele bogate, încheindu-se cu semnarea unui acord de către reprezentanţii S.U.A., Chinei, Indiei, Braziliei şi Africii de Sud, la negocierea cărui acord Brown nu a fost invitat.
Totuşi, supărarea lui Brown este oarecum nerealistă. Nu pot să cred că se aştepta cu adevărat ca ţările participante să accepte din prima înfiinţarea unei noi organizaţii, a unui nou nivel de birocraţie, care să îşi bage nasul în treburile lor interne. Din câte îmi dau seama, planurile O.N.U. pentru rezolvare a efectelor încălzirii planetare implică un transfer masiv de fonduri de la ţările bogate către ţările sărace şi oficialii organizaţiei nu se aşteaptă să poată realiza acest lucru cu binele.
Cât despre mecanismul de lucru al O.N.U, Brown o dă iarăşi în bară. Singurul motiv pentru care organizaţia a rezistat atâţia ani este faptul că nu poate să oblige nici o ţară puternică să facă ceva ce liderii săi nu doresc. Dacă O.N.U. ar fi avut această putere, S.U.A., Rusia, China, Marea Britanie şi alte ţări dezvoltate ar fi abandonat de mult organizaţia, lăsând-o să se transforme într-o formă fără nici un fond.
