O ţintă nu destul de îndepărtată
Recenta decizie a C.S.A.T. de a aproba integrarea României în sistemul anti-rachetă dezvoltat de către S.U.A. s-ar putea dovedi mai puţin fericită decât consideră Preşedintele Traian Băsescu. Ca răspuns la recentele mişcări ale S.U.A. şi ale Uniunii Europene, Federaţia Rusă a dat publicităţii o nouă doctrină militară, un document care ţine mai mult de marketing decât de arta militară, şi al cărui scop este să ofere un avertisment nu foarte voalat duşmanilor F.R.
Conform noii doctrine, principala problemă a Federaţiei Ruse este extinderea activităţilor S.U.A. şi N.A.T.O. în fostul spaţiu sovietic prin încercarea de a da forţă funcţiilor globale ale N.A.T.O. şi extinderea infrastructurii militare a ţărilor N.A.T.O. către graniţele Rusiei, inclusiv prin lărgirea organizaţiei (dacă fraza de mai sus sună ciudat, este posibil să fie vina traducerii din engleză în română a textului scris în limba rusă). În traducere liberă, care cred că devine necesară în acest punct, doctrina respectivă spune că Federaţia Rusă nu vede cu ochi buni, ba chiar poate considera ca intenţii de agresiune:
- extinderea N.A.T.O. prin acceptarea de noi membrii (Ucraina şi Georgia);
- construirea de noi baze N.A.T.O. în fostul spaţiu sovietic;
- construirea de baze care deservesc sistemul anti-rachetă al S.U.A. în fostul spaţiu sovietic;
- înfiinţarea sau extinderea colaborării militare între S.U.A./N.A.T.O. şi ţări din fostul spaţiu sovietic.
Cam pe aici intră în scenă România şi scutul ei, chiar dacă noi nu am făcut parte din spaţiul sovietic, ci doar din imensul scut uman al Rusiei. Nu am de unde să ştiu pe ce date s-a bazat decizia C.S.A.T. de a băga România cu capul înainte într-o situaţie mai mult decât neplăcută, însă este posibil să nu fi fost o idee bună. În caz că S.U.A. şi F.R. decid să îşi rezolve problemele prin război, România se află în situaţia deloc de invidiat de a fi destul de importantă pentru a deveni o ţintă, dar nu suficient de importantă pentru a fi apărată.
Extinderea NATO (copyright AFP)
Ruşii nu au cum să aprobe dezmembrarea completă a fostului spaţiu sovietic, deoarece acest proces aduce Rusia într-o situaţie mai rea decât cea în care se afla în 1939. Aşa cum se vede în imaginea de mai sus, aderarea Ucrainei şi Georgiei la N.A.T.O. ar face ca Organizaţia să devină unul dintre cei mai mari vecini ai Rusiei şi ar da forţelor aeriene N.A.T.O. acces la întreg teritoriul Federaţiei.
De asemenea, aderarea celor două ţări ar face regiunile Rostov şi Krasnodars singurele regiuni prin care Rusia ar mai avea acces la Marea Neagră. Având în vedere că regiunea Leningrad este singura prin care Rusia mai are acces la Marea Baltică, rezultă că o ofensivă N.A.T.O. împotriva celor trei regiuni ar tăia accesul Rusiei la Marea Baltică şi Marea Mediterană, ceea ce ar forţa Federaţia Rusă să îşi desfăşoare aproape tot comerţul cu Europa pe uscat şi ar transforma-o într-o putere periferică Europei. Aproape tot efortul depus de Rusia de la Petru cel Mare încoace pentru a se extinde în Vest, către Europa, ar fi anulat.
În harta de mai sus se poate vedea fostul bloc sovietic şi cam ce ar însemna trecerea -stanurilor de partea S.U.A., din punct de vedere militar şi geostrategic. Pe măsură ce S.U.A./N.A.T.O. intră din ce în ce mai adânc în fostul spaţiu sovietic, Federaţia Rusă este din ce în ce mai ameninţată. În curând, Putin sau Medvedev sau un alt lider de la Kremlin, se va considera cu spatele la zid şi va trece la măsuri radicale.
February 16th, 2010 - 17:00
Stiam ca nu o sa apuc pensia, dar nu stiam din ce motive.
Acum mai am un motiv sa vreau sa emigrez. Incep sa vreau sa traiesc si dupa ce fac 30 de ani!
February 16th, 2010 - 17:24
Ca să vezi. : P
February 17th, 2010 - 11:57
Scutul anti-racheta american, amplasat pe teritoriul Romaniei, nu protejeaza absolut de loc teritoriul Romaniei, nici al SUA si nici pe cel al statelor din Europa, impotriva rachetelor iraniene. Spre deosebire de romani, polonezii au analizat atent programul spatial iranian si au procedat in consecinta.
1. Primul zbor test iranian sub-orbital a avut loc pe 4 februarie 2008, utilizind racheta cu doua trepte Kavoshgar-1 ( derivata din racheta balistica Shahab-3), care a urcat la altitudinea de 200 km. Dupa 300 secunde, racheta a reintrat in atmosfera. La 17 august 2008 ultima treapta a rachetei iraniene Safir, fara nici o incarcatura utila, a fost pusa pe orbita la 650 km altitudine. Obiectul devenind satelit artificial si executind circa 6 rotatii ale Pamintului la fiecare 24 de ore. Pe 2 februarie 2009, Iranul a plasat pe orbita ( perigeu 245, apogeu 361 km, inclinare = 55 grade, rotatie completa la fiecare 90 de minute ), primul sau satelit de comunicatii numit Omid ( 27 kg ). Lansarea s-a efectuat cu racheta SAFIR-2 ( 22 m lungime, 1,25 diametru, masa = 26 tone ).
http://www.mediafax.ro/externe/primul-satelit-iranian-plasat-pe-orbita-video-3855352
Prima treapta a rachetei Kavoshgar-1 functioneaza 90 de secunde si are rolul de a-i imprima o viteza de 2 km/s, necesara strabaterii atmosferei dense, ridicind-o astfel la altitudinea de 40-50 km. Trebuie mentionat ca pe masura ce combustibilul de la bord se consuma, masa rachetei scade si prin urmare creste acceleratia sa. Cea de-a doua treapta, urca racheta pina la altitudinea de 200 km, ii inclina traiectoria paralel cu suprafata Pamintului si o accelereaza pina la viteza de 7,9 km/s (29.000 km/h ) . Aceasta este numita si prima viteza cosmica, intrucit la aceasta valoare forta centrifuga a rachetei egaleaza forta atractiei gravitationale si aceasta devine satelit al Pamintului. Satelitii cu altitudini joase sunt plasati de regula pe orbite la unghiuri apropiate de 90 de grade fata de Ecuator ( 57-86 de grade ), evitandu-se astfel intrarea in centurile de radiatii Van Allen.
La 3 februarie 2010, o racheta iraniana Kavoshgar-3, transportind o capsulă experimentala cintatind 330 kg, cu organisme vii la bord ( soareci si testoase ) a efectuat un zbor la 500 km altitudine, pe orbita Pamintului. http://www.antena3.ro/stiri/externe/iran-a-lansat-cu-succes-in-spatiu-o-racheta-ce-transporta-soareci-si-testoase_91233.html
Ca o similitudine, al doilea satelit artificial al Pamintului, Sputnik-2, lansat la 3 noiembrie 1957, cântarea 508,3 kg şi avea un pasager: căţeluşa Laika. După 163 de zile, timp în care satelitul a efectuat 2370 de rotaţii circumterestre, a intrat în atmosferă terestră.
2. Asadar, Iranul dispune de rachete capabile sa zboare pe orbite joase deasupra Pamintului. Procedeul de lovire prin zbor cosmic fractionat ( Fractional Orbital Bombardment System -FOBS) a fost introdus in terminologia militara de catre sovietici ca urmare a testelor din perioada 1962-1969 ( efectuate cu sistemele R-36, inzestrate cu rachete 8К69 ) si consta in plasarea unei rachete balistice intercontinentale pe o orbita joasa a Pamintului, de unde, la comanda, dupa citeva rotatii sau dupa citiva ani, reintra in atmosfera terestra si lovea un anumit obiectiv inamic.
http://en.wikipedia.org/wiki/Fractional_Orbital_Bombardment_System
Avantajul consta in faptul ca nu existau limite in ceea ce priveste raza de actiune a rachetei, iar predictibilitatea obiectivului vizat era imposibila pina la inceperea reintrarii in atmosfera. Asadar, racheta era lansata de exemplu in directia polului Nord si orbita apoi deasupra polului Sud, apropiindu-se de teritoriul SUA de la sud catre nord, pentru a reinta in atmosfera din orice directie, inclusiv din directia opusa celei in care era orientat lantului de alarmare indepartata- NORAD. Rachetele iraniene Kavoshgar au dovedit ca sunt capabile sa se plaseze pe orbita Pamintului si sa execute un zbor cosmic fractionat. Circa 40 de sisteme R-36 M2 (RS-20V) ramin in serviciu in armata rusa pina in 2019. Cam tot atitea sisteme ar trebui sa aiba in inzestrare sau déjà pe orbita si SUA.
3. Ingrijoratoare este reactia pe deplin previzibila a Federatiei Ruse care are déjà operationale 2 radare antibalistice pe litoralul marii Negre : tip Krona de la Zelenchukskaya ( 120 km E Soci ) si Voronezh ( in gama decimetrica ) de la Armavir ( 150 km N Soci ) . Logic vorbind, intentia de amplasare a scutului anti-racheta american in Romania conduce automat la reactivarea de catre Federatia Rusa a radarului anti-balistic de la Sevastopol ( operat acum de ucrainieni ) si a celui de la Mukachevo din Ukraina ( situat la 70 km N de Satu Mare ), dezafectat cu citiva ani in urma.
Pe cale de consecinta, Rusia este impinsa spre pasul urmator : dislocarea unor complexe anti-racheta de tip A-135, inarmate cu interceptoroare 53T6 sau 51T6 ( SH-11/ABM-4 Gorgon sau Gazelle in cod NATO ) si prevazute cu focos nuclear de proximitate 10 kT. De la lansare si pina la impactul cu tinta balistica, timpul de zbor al rachetei A-135 nu depaseste 85 de secunde, ceea ce implica o acceleratie fantastica datorata vitezei imprimate de ordinul a 4,5-6km/s , adica Mach 10-15. Pentru ca acesti interceptori de rachete balistice sa-si indeplineasca misiunea, trebuie ca ei sa fie amplasati in silozuri nou create, intr-un avanpost cit mai apropiat de teritoriul Romaniei, locatia ideala fiind Transnistria. Securitatea acestor complexe nu poate fi realizata decit prin transferarea in zona a unei forte rusesti de reactie rapida, cu o puternica componenta aeropurtata.
In numarul din 6 decembrie 2006, Kommersant arata ca din noua centura de aparare antibalistica a Moscovei operationala din anul 1982 ( si proiectata ca un lant de 5-8 locatii a cite 12-16 silozuri anti-racheta initial de tip A-35, fiecare ) au fost dezafectate 32 de silozuri. La restul rachetelor fiind inlocuit focosul nuclear cu unul clasic de 150kg. Rachetele anti-racheta astfel rezultate, au fost conservate si pregatite pentru a fi amplasete in alte locatii.
Racheta A-135 a fost proiectata sa intercepteze si sa nimiceasca rachetele balistice inainte de reintrarea acestora in atmosfera. Motiv pentru care bataia maxima a rachetei, lunga de 10 m si cu un diametru de 2 m, este de 300km, iar altitudinea de interceptare este intre 80 si 180 km. In raza de actiune a unei rachetei A-135 amplasate in Transnistria, intra R. Moldova si teritoriul romanesc situat la est de aliniamentul Carpatilor Orientali, pina la gurile Dunarii. Adica orasele Galati, Braila, Bacau, Iasi, Suceava, etc.
De mentionat faptul ca detonarea focosului de proximitate la 80 km altitudine, contamineaza radioactiv o suprafata terestra de 800 km patrati, iar la 150 km altitudine, contamineaza 1.500 km patrati.
February 18th, 2010 - 17:34
Vă mulţumesc pentru comentariu şi pentru datele foarte interesante.
E destul de clar că scutul anti-rachetă nu are de-a face cu Iranul, ci cu Rusia. Partea neplăcută este că fostul bloc estic se află acum în postura de nouă graniţă şi, eventual, viitor câmp de bătălie.
February 18th, 2010 - 14:32
deci…
Laika?