Cucoana Merkel şi eşecul multiculturalismului
Doamna Cancelar al Germaniei a profitat ieri de faptul că era duminică şi că avea de ţinut un discurs pentru a lansa o bombă care să apară pe prima pagină luni dimineaţa şi să aţâţe un pic spiritele în ţară. Drept pentru care, Angela Merkel a găsit de cuviinţă să spună organizaţiei de tineret a partidului pe care îl conduce că multiculturalismul a eşuat complet în Germania şi că imigranţii ar trebui să se străduiască mai mult să se integreze în societatea germană.
Evident, doamna Merkel nu a dorit să meargă prea departe cu exprimarea ideilor sale conservatoare, deoarece Germania are un trecut care atârnă încă peste prezent cam ca sabia lui Damocles, motiv pentru care a găsit de cuviinţă să menţioneze că Germania nu trebuie să devină o ţară în care imigranţilor nu li se dă şansa să reuşească în viaţă doar pentru că sunt imigranţi. De asemenea, comunitatea de business, căreia nu îi displace forţa de muncă ieftină, se sperie când aude asemenea discursuri şi doamna Merkel nu vrea să sperie comunitatea de business.
Din acest discurs se înţelege că CDU va încerca să câştige următoarele alegeri făcând apel la curentul anti-imigraţie, în stilul lui Sarkozy, şi că şansele ca Germania să sprijine candidatura Turciei la aderarea la Uniunea Europeană sunt non-existente.
Dar dincolo de aceste lucruri, nu mi se pare că multiculturalismul a eşuat în Germania pentru simplul fapt că multikulti nu a fost luat niciodată în serios. La fel ca faimosul melting pot de peste ocean, multiculturalismul funcţiona ca teorie atâta vreme cât imigranţii doreau să se integreze, adică să se lepede de cultura cu care veniseră şi să devină nişte germani cu accente ciudate, o culoare a pielii diferită şi care folosesc din când în când nişte cuvinte ciudate, dar pitoreşti, de prin alte ţinuturi.
Este vina germanilor că au adus prea mulţi turci în ţara lor, într-un timp prea scurt, şi că le-au permis să se adune în cartiere în care să devină majoritari. Tehnicile de administrare a imigranţilor nu sunt deloc noi şi îmi vine greu să cred că germanii nu au înţeles cum stă treaba la vremea respectivă. E păcat că s-a ajuns aici.
Ziua Uniunii Europene
Nu sunt sigur care este ziua Uniunii Europene, însă cred că ar trebui să facem o modificare şi să declarăm 16 februarie ca fiind noua Zi a Uniunii Europene. În data de 16 februarie, Uniunea Europeană a transmis Greciei că va fi nevoită să accepte un pachet de măsuri dure de reformă economică, sub supravegherea strictă a funcţionarilor U.E., fără să îndrăznească să pomenească de suveranitatea naţională. Alternativa este ca Grecia să devină bolnavul economic al Europei pentru câteva decenii de acum înainte, până când îşi plăteşte datoriile.
Angela Merkel se află pe creasta unui val imens de suport popular în Germania, unde trei sferturi din populaţie este împotriva acordării de ajutor financiar Greciei. Drept pentru care, doamna Merkel îşi permite să bată obrazul Greciei în public şi să se ia şi de băncile care au permis Greciei să împrumute bani fără să spună Uniunii.
Evident, parlamentarii greci din opoziţie au sărit în sus la auzul veştii, însă Guvernul de la Atena pare hotărât să încerce să salveze ce se mai poate. Teoretic, Guvernul pare să aibă şi sprijin popular, însă se anunţă o grevă generală săptămâna viitoare. Rămâne de văzut dacă puterea de la Atena va accepta încălcarea suveranităţii Greciei şi dictarea politicii economice de la Bruxelles şi, bineînţeles, naşterea unei noi Uniuni Europene, care poate trece peste suveranitatea unei ţări membre. Acesta constituie un precedent.