La nord, cu disperare
Paul Goble scrie pe blogul său despre un articol publicat pe Demoscop Weekly, versiunea electronică a revistei Naselenie i obschestvo a Institutului pentru Demografie din Federaţia Rusă. Conform articolului, Federaţia Rusă, Ucraina şi Belarus au o problemă majoră: speranţa de viaţă din ţările fostului bloc comunist, care a scăzut în timpul anilor 1990, a reînceput să crească în anii 2000, însă nu şi în cele trei ţări de mai sus.
Cea mai greu lovită categorie de populaţie a fost cea a bărbaţilor adulţi, aflaţi la vârsta de muncă. Dacă ne uităm la ce au însemnat anii 1990 pentru românii din această categorie, e de înţeles de ce ucrainenii, ruşii şi belaruşii au o problemă. Dacă a fost rău pentru noi, ne putem imagina cum a fost pentru ei. Pe de altă parte, e mai greu de acceptat că aceste probleme încă există în asemenea măsură la ei.
imagine AP fără comentariu
Având în vedere problema subnutriţiei în Federaţia Rusă şi problema alcoolismului în aceste trei ţări, ar fi cazul ca F.R., Ucraina şi Belarus să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăţi speranţa de viaţă a populaţiilor lor. Pe de altă parte... ce măsuri poţi să iei dacă populaţia unei ţări refuză să se reproducă, bea de stinge şi moare de tânără. Cel mult să aştepţi, să încerci să creşti prosperitatea, să încerci să dai o direcţie vieţii sociale şi politice care să promoveze libertatea şi să speri că lucrurile se vor îndrepta pe măsură ce anii trec şi amintirile rele se şterg.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a lăudat recent că rata natalităţii a crescut puţin în F.R. Creşterea este mult prea mică să însemne altceva decât că există posibilitatea ca declinul populaţiei ruse să se fi oprit. Însă datele oficiale anunţate de F.R. nu sunt chiar cele mai corecte aşa că e prea devreme să vorbim de un reviriment. Declinul şi forţa centrifugă continuă să domine.
----
Sursa:
Window on Eurasia, Life Expectancy Figures Failing to Recover in Russia, Ukraine and Belarus
Pakistan – O serie de grupuri independente care trec drept stat
Cotidianul britanic The Guardian publică o scurtă analiză pe tema situaţiei din Pakistan, semnată de către Faisal Devji. Analiza conţine câteva fragmente interesante cu privire la mulţimea de grupuri independente cunoscută de către străini sub numele de statul Pakistan. O parte dintre aceste grupuri nu recunosc autoritatea de stat şi, în consecinţă, zone destul de mari din Pakistan nu se află sub control guvernamental.
Mai mult, după cum spune Devji, statul pakistanez însuşi este o entitate dubioasă:
Controlled by the army, the state has no independent existence. The army in its turn is a corporation that owns vast tracts of land, industries and commercial enterprises, of which the military forms only one part. In this respect it is the true descendant of its ancestor, the East India Company, whose mercenary soldiers were also rented out to powers across the region, as Pakistani forces are to Saudi Arabia or the US.