O ţintă nu destul de îndepărtată
Recenta decizie a C.S.A.T. de a aproba integrarea României în sistemul anti-rachetă dezvoltat de către S.U.A. s-ar putea dovedi mai puţin fericită decât consideră Preşedintele Traian Băsescu. Ca răspuns la recentele mişcări ale S.U.A. şi ale Uniunii Europene, Federaţia Rusă a dat publicităţii o nouă doctrină militară, un document care ţine mai mult de marketing decât de arta militară, şi al cărui scop este să ofere un avertisment nu foarte voalat duşmanilor F.R.
Conform noii doctrine, principala problemă a Federaţiei Ruse este extinderea activităţilor S.U.A. şi N.A.T.O. în fostul spaţiu sovietic prin încercarea de a da forţă funcţiilor globale ale N.A.T.O. şi extinderea infrastructurii militare a ţărilor N.A.T.O. către graniţele Rusiei, inclusiv prin lărgirea organizaţiei (dacă fraza de mai sus sună ciudat, este posibil să fie vina traducerii din engleză în română a textului scris în limba rusă). În traducere liberă, care cred că devine necesară în acest punct, doctrina respectivă spune că Federaţia Rusă nu vede cu ochi buni, ba chiar poate considera ca intenţii de agresiune:
- extinderea N.A.T.O. prin acceptarea de noi membrii (Ucraina şi Georgia);
- construirea de noi baze N.A.T.O. în fostul spaţiu sovietic;
- construirea de baze care deservesc sistemul anti-rachetă al S.U.A. în fostul spaţiu sovietic;
- înfiinţarea sau extinderea colaborării militare între S.U.A./N.A.T.O. şi ţări din fostul spaţiu sovietic.
Cam pe aici intră în scenă România şi scutul ei, chiar dacă noi nu am făcut parte din spaţiul sovietic, ci doar din imensul scut uman al Rusiei. Nu am de unde să ştiu pe ce date s-a bazat decizia C.S.A.T. de a băga România cu capul înainte într-o situaţie mai mult decât neplăcută, însă este posibil să nu fi fost o idee bună. În caz că S.U.A. şi F.R. decid să îşi rezolve problemele prin război, România se află în situaţia deloc de invidiat de a fi destul de importantă pentru a deveni o ţintă, dar nu suficient de importantă pentru a fi apărată.
Extinderea NATO (copyright AFP)
Ruşii nu au cum să aprobe dezmembrarea completă a fostului spaţiu sovietic, deoarece acest proces aduce Rusia într-o situaţie mai rea decât cea în care se afla în 1939. Aşa cum se vede în imaginea de mai sus, aderarea Ucrainei şi Georgiei la N.A.T.O. ar face ca Organizaţia să devină unul dintre cei mai mari vecini ai Rusiei şi ar da forţelor aeriene N.A.T.O. acces la întreg teritoriul Federaţiei.
De asemenea, aderarea celor două ţări ar face regiunile Rostov şi Krasnodars singurele regiuni prin care Rusia ar mai avea acces la Marea Neagră. Având în vedere că regiunea Leningrad este singura prin care Rusia mai are acces la Marea Baltică, rezultă că o ofensivă N.A.T.O. împotriva celor trei regiuni ar tăia accesul Rusiei la Marea Baltică şi Marea Mediterană, ceea ce ar forţa Federaţia Rusă să îşi desfăşoare aproape tot comerţul cu Europa pe uscat şi ar transforma-o într-o putere periferică Europei. Aproape tot efortul depus de Rusia de la Petru cel Mare încoace pentru a se extinde în Vest, către Europa, ar fi anulat.
În harta de mai sus se poate vedea fostul bloc sovietic şi cam ce ar însemna trecerea -stanurilor de partea S.U.A., din punct de vedere militar şi geostrategic. Pe măsură ce S.U.A./N.A.T.O. intră din ce în ce mai adânc în fostul spaţiu sovietic, Federaţia Rusă este din ce în ce mai ameninţată. În curând, Putin sau Medvedev sau un alt lider de la Kremlin, se va considera cu spatele la zid şi va trece la măsuri radicale.
Exerciţii militare în Kazahstan
Ieri, au început în sudul Kazahstanului, la Matybulak, exerciţiile militare comune ale trupelor ţărilor din fostul spaţiu sovietic. Evident, Georgia nu participă la aceste exerciţii, iar relaţiile dintre Belarus şi Federaţia Rusă nu s-au îmbunătăţit suficient pentru participarea unui contingent din această ţară. Cu toate acestea, Preşedintele Lukaşenko a declarat că ţara sa a făcut toate demersurile necesare pentru a se alătura Forţei Colective de Reacţie Rapidă, răspunsul estic la trupele N.A.T.O..
Cele peste 7.000 de trupe adunate în Kazahstan vor efectua manevre comune şi vor primi lecţii în domeniul contra-insurgenţă pentru a interveni, dacă este nevoie, în Afganistan sau Pakistan.
Georgia părăseşte CSI
Guvernul de la Tblisi a decis să pună în practică anunţul făcut acum un an şi, de astăzi, Georgia nu mai este un membru al Comunităţii Statelor Independente. Decizia a fost luată după războiul cu Federaţia Rusă care a avut loc anul trecut, după ce autorităţile georgiene au acuzat CSI că nu a făcut nimic pentru a preveni "agresiunea şi ocuparea Abhaziei şi Osetiei de Sud" de către Federaţia Rusă.
Pe de-o parte, unele voci susţin că gestul autorităţilor georgiene reprezintă un precedent de care se pot folosi şi alte foste state sovietice, precum Ucraina. Pe de altă parte, persoane mai realiste consideră că gestul mai mult simbolic de ieşire din CSI nu va avea un impact mare asupra membrilor rămaşi, însă va avea consecinţe neplăcute pentru Georgia.
De altfel, Vladimir Jarikin director adjunct al Institutului Ţărilor Membre ale CSI, s-a grăbit să arate Georgiei pisica proverbială. Conform lui Jarikin, CSI este o zonă fără vize, ceea înseamnă că Georgia va trebui acum să negocieze regimul cetăţenilor săi în străinătate cu toate statele membre ale CSI. De asemenea, diplomele emise de instituţiile de învăţământ din Georgia nu mai sunt recunoscute în CSI şi nici invers, motiv pentru care Jarikin este încântat să constate că Preşedintele Georgiei, Mikheil Saakashvili, care a studiat la Kiev, a devenit o persoană fără educaţie superioară.
Mai important este faptul că Jarikin consideră Georgia nu mai are temeiuri legale pentru a cere retragerea forţelor FR de menţinere a păcii din Osetia de Sud. Este adevărat că o asemenea cerere din partea Georgiei nu avea vreo şansă să fie acceptată, însă este posibil ca Georgia să fi dat cărţile nu foarte bune pe care le mai avea de jucat pentru un gest fără prea mare însemnătate.
Un alt punct atins de Jarikin şi care pare la fel de important pentru Georgia precum prezenţa trupelor ruseşti, este faptul că soluţiile disputelor teritoriale dintre Georgia, Federaţia Rusă, Armenia şi Azerbaidjan înscrise în actele CSI au devenit brusc nule. Georgia va trebui să îşi renegocieze graniţele cu aceste ţări, ceea ce nu are cum să fie uşor.