Un dans în trei: Obama, Petraeus, McChrystal
Cercul restrâns de curtieri, dregători şi băgători de seamă din Washington D.C. a explodat săptămâna aceasta, odată cu publicarea de către Rolling Stone a unui reportaj despre Generalul Stanley McChrystal şi echipa sa de băieţi duri care conduce campania din Afganistan. Spre surprinderea şi enervarea multora, articolul conţinea o serie de păreri nu foarte plăcute ale lui McChrystal şi băieţilor lui despre Preşedintele şi Vicepreşedintele S.U.A., precum şi despre Ambasadorul S.U.A. la Kabul.
Buzele Washingtoniene s-au strâmbat, iar obrajii subţiri s-au pungit şi ochii s-au ridicat către cer în timp ce toată lumea se întreba cum de a putut McChrystal să fie atât de prost încât să se dea mare de faţă cu un reporter. Adică oricine e liber să aibă orice părere doreşte despre şeful său, dar asta nu înseamnă că un pârlit de general îşi poate permite să îl critice în public pe Preşedintele S.U.A. pentru că aşa ceva nu se face. Trebuie să fii măcar Congressman ca să poţi să îl înjuri pe P.O.T.U.S.
General Stanley McChrystal (Copyright AFP/Getty Images)
Evident, Obama nu a avut de ales şi a făcut ceea ce părea necesar: l-a chemat pe McChrystal la Casa Albă ca să îi spună că nu mai e cazul să se mai prezinte la serviciu. Comanda forţelor aliate şi semi-aliate din Afganistan a fost încredinţată Generalului Petraeus, omul care a pus la punct strategia de contra-insurgenţă pe care McChrystal o aplica la faţa locului, iar curtierii şi dregătorii au fost mulţumiţi că Preşedintele l-a pus la punct pe generalul necivilizat.
Dar întrebarea care se pune de la bun început este: sunt oare lucrurile aşa cum apar? Păi, evident că nu, pentru că ar fi prea simplu, dacă ar fi aşa. De la bun început, se poate spune reportajul din Rolling Stone are o valoare incertă şi dubioasă. Este adevărat că la putere ajung tot felul de oameni, dar putem fi siguri că McChrystal, un general, nu a învăţat până la vârsta lui să îşi ţină gura de faţă cu reporterii? Putem crede că McChrystal nu îşi dădea seama ce face?
Mai toţi comentatorii s-au concentrat asupra cuvintelor pe care McChrystal le-a spus la adresa oficialilor S.U.A., însă articolul conţine şi un paragraf scurt în care McChrystal spune pe faţă că războiul din Afganistan nu poate fi câştigat. În opinia lui McChrystal, tot ceea ce pot face forţele aliate este să dea impresia că au plecat de bună voie şi că armata cu cea mai bună tehnologie a lumii nu a fost alungată din Afganistan de o hoardă de musulmani nespălaţi.
De aici se poate obţine o serie de idei, care, în lipsa unor informaţii mai bune, trebuie să ţină loc de concluzie:
- McChrystal, care se opune programului lui Obama de a retrage trupele S.U.A., a aruncat mânuşa Washingtonului la stilul „fie mă lăsaţi să joc jocul aşa cum vreau eu, fie plec”.
sau
- McChrystal este vârful de lance al unui grup de militari (între care se numără şi Amiralul Falon, demis tot pentru că a spus în public ce nu se cuvenea) căruia nu îi convine modul în care politicienii conduc Războiul Mondial Împotriva Terorii (G.W.O.T.) şi care doresc să facă valuri.
sau
- McChrystal, care ştie că nu mai există speranţă pentru războiul din Afganistan, a vrut să se distanţeze de eşecul care se prefigurează la orizont, dar fără a da impresia că fuge de răspundere sau că vrea să îşi salveze pielea.
sau
- McChrystal e un bou (după figură pare şi borderer, dar asta e o cu totul altă discuţie).
General David Petraeus
Epilogul întregii afarse îl reprezintă trimiterea Generalului Petraeus în Afganistan. Petraeus nu este doar un general de la Pentagon şi un expert în domeniul din ce în ce mai popular al contra-insurgenţei, ci şi o stea a mişcării conservatoare din S.U.A. şi un vorbitor foarte popular (şi bine plătit) la evenimentele organizate de această mişcare. Evident, anumite surse au început deja să vorbească despre o posibilă candidatură a lui Petraeus la postul de Preşedinte. Pentru acest motiv, Obama pare mai mult decât fericit să îl potcovească pe Petraeus cu dezastrul din Afganistan. Să vedem urmarea.