Avem un nou frate mare la răsărit
Surpriză, surpriză. Tocmai când Moscova a început să îşi arunce din nou umbra peste centura de ţări mai mult sau mai puţin independente din jurul ei, iată că România s-a trezit cu un nou mare frate la răsărit. Cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Moldova, autorităţile din R.P. Chineză şi R. Moldova au semnat un acord de împrumut în valoare de nu mai puţin de 1 miliard USD. Este demn de menţionat că Produsul Intern Brut al Republicii Moldova (PPP) este de 10 miliarde USD (conform Wikipedia), iar bugetul de stat doar cu 50% mai mare decât împrumutul.
Primul lucru care sare în ochi este valoarea împrumutului, deoarece indică trei lucruri importante:
- Republica Moldova are probleme financiare majore (lucru deloc surprinzător) şi acum este îndatorată până peste ochi,
- R.P. Chineză a turnat o găleată de bani în cea mai săracă ţară din Europa,
- având în vedere că Federaţia Rusă a acceptat de principiu să cumpere loialitatea Republicii Moldova cu un împrumut în valoare de 500 milioane USD, R.P. Chineză tocmai a plusat peste oferta rusă.
Mai mult de atât, oficialii chinezi au declarat că R.P. Chineză este dispusă să finanţeze proiectele considerate "justificate şi necesare" de către partenerii moldoveni. Sună de parcă Republica Moldova şi-a deschis cont la Beijing.
Această decizie dă naştere unui val de întrebări care, însă, vor rămâne fără răspuns deocamdată. De vreme ce R.P. Chineză s-a aventurat cu îndrăzneală în spaţiul fost sovietic fără ca zidurile Kremlinului să răsunete de urlete de indignare, se poate presupune că China a acţionat cu ştirea şi încuviinţarea Moscovei. În plus, un asemenea acord nu se negociază în 2 zile, lucru care înseamnă că această mişcare a fost discutată în prealabil, cel mai probabil cu ceva timp înainte de februarie, luna în care au început negocierile dintre R.P.C. şi R.M., şi că face parte dintr-o strategie amplă.
Ce speră China să câştige cumpărând Moldova la bucată? În primul rând, o piaţă (nu prea mare) pentru produsele sale care vor invada, în scurt timp, magazinele de peste Prut şi vor începe să fie aruncate pe pieţele învecinate. Principala problemă a autorităţilor de la Beijing este să ţină economia chineză în picioare înainte ca milioanele de muncitori deveniţi şomeri să se răscoale şi să facă organelor de partid şi de stat ceea ce i-au făcut acum câteva zile directorului Jianlong Steel Holding Company.
În al doilea rând, R.P. Chineză îşi asigură un cap de pod pe malul Mării Negre înainte ca Moldova să intre în Uniunea Europeană şi NATO. Se poate presupune că un împrumut imens, acordat în termeni foarte buni pentru Moldova (3% dobândă, perioadă de graţie de 5 ani la plata dobânzii) vine la pachet cu anumiţi termeni economici care avantajează R.P. Chineză într-un fel sau altul. Mai ales că este puţin probabil că Republica Moldova chiar va reuşi să returneze banii la maturitate (peste 15 ani).
În al treilea rând, R.P. Chineză reuşeşte să dea cu tifla S.U.A., care nu a putut să ofere decât 20 de milioane USD prin programul Millennium Challenge Account. Împrumutul acordat de R.P. Chineză i-a permis lui Voronin să trimită la plimbare echipa FMI care a venit să îi vorbească despre restrângerea cheltuielilor.
Jocul devine interesant.
Aliaţii europeni evită campania din Afganistan
Relaţiile dintre SUA şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO continuă să rămână proaste atunci când vine vorba de campaniile din Afganistan şi Irak. Membrii europeni ai alianţei au anunţat la summit-ul din 4 aprilie, de la Strasbourg, că îşi vor suplimenta contingentele cu 5.000 de soldaţi, însă aceştia par să se fi pierdut pe drum.
Eforturile Secretarului Apărării Robert Gates de a-i convinge pe europeni de necesitatea trimiterii de noi trupe s-au lovit de scuze şi amânări, lucru care a forţat autorităţile SUA să trimită 21.000 de soldaţi în Afganistan, în loc de cei 17.000 prevăzuţi la începutul acestui an.
Mai mult, conform declaraţiilor generalului John Craddock, SUA nu pare să poată să conteze nici pe trupele afgane, având în vedere ca cei 4.000 de puşcaşi marini care conduc noua ofensivă SUA în sudul Afganistanului sunt însoţiţi de doar 650 de soldaţi şi poliţişti afgani.