Ernu reloaded, capitalismul şi comunismul
Cartea lui Vasile Ernu, "Ultimii eretici ai imperiului", începe să facă deja valuri pe Internet, lucru foarte bun deoarece o consider deja ca fiind una dintre cele mai interesante cărţi pe care le-am citit în ultimul timp.
M-am gândit mult la Capitolul XIII, în care Ernu explică diferenţa fundamentală dintre capitalism şi comunism şi de ce capitalismul este mai periculos decât comunismul dintr-un anumit punct de vedere.
The Good Book
Mai întâi, când vorbim despre proiectul comunist, trebuie să pornim de la ideea că scopul lui este să subordoneze economicul politicului. Într-un astfel de sistem, politicul este suveran, şi nicidecum economicul. În al doilea rând, susţine el, trebuie ştiut că sistemul politic are ca mediu limba, în timp ce sistemul economic are ca mediu banii. Prin urmare, politicul se bazează pe cuvinte, fraze, decrete, argumente, programe, adică pe limbaj, pe când economicul se bazează pe cifre, pe bani. Ce a fost Revoluţia din Octombrie ? se întreabă amicul nostru. Din această perspectivă a fost un fel de linguistic turn unde a avut loc transferul societăţii din mediul banilor în mediul limbajului. Din acest fapt decurg toate consecinţele.
Omul-manager şi limba lui de lemn
Citesc în acest moment "Ultimii eretici ai imperiului", de Vasile Ernu. Îmi place o carte care îţi dă un şut în fund încă de la primele pagini, iar cartea lui Ernu este exact acest gen. Mi-e chiar greu să mă decid asupra unui citat pentru ca aş vrea să citez pagină cu pagină. Dar uite:
Vasile Ernu
Acum avem cu totul altceva, avem o lume în care modelul managerului, politrukul prin excelenţă al noii lumi, reuşeşte nu doar să îşi impună modelul, ci să devină eroul. El este producătorul acestei lumi prin înseşi postura şi mesajul său.
Zilele trecute mă întrebam şi îi întrebam pe prietenii mei: care este domeniul muncii acestor oameni? Care e în definitiv domeniul de activitate al acestei armate de tineri care duce şi aduce hârtii, care milioane de prezentări pe diverse suporturi, aceşti băieţi isteţi, angajaţi pe sume fabuloase, care poartă costume scumpe şi comunică spectaculos în noul limbaj de lemn? Părerea mea este că nu există un domeniu de activitate al managerului. Sau mai degrabă domeniul de muncă al managerului a căpătat o putere şi o semnificaţie pe care nu le avea până de curând. Este exact fenomenul care se întâmplă şi în sfera economicului: economia a început să semnifica mai mult decât ceea ce este ea ca atare, a cucerit spaţii care nu i-au aparţinut niciodată.
Managerul nu este un specialist în ceva. El este mai degrabă specialist în nimic. Managerul nu produce nimic în termeni clasici, iar pentru a simula producţia apelează la un truc foarte simplu: schimbă semnificaţia conceptului de muncă.
